Numele de Burgberg (Dealul cetăţii) asociat Vurpărului apare menţionat întâiaşi dată într-un act de la 1248, însă abia începând cu 1296 se înmulţesc documentele care îi pomenesc pe greavii acestei aşezări. 

Satul Vurpăr, aşezat în mijlocul judeţului Sibiu, ascunde una dintre cele mai vechi basilici romanice din Transilvania. De pe timpanul portalului de nord două fiinţe stranii străjuiesc intrarea: una aduce a leu, iar cealaltă are cap de pisică, corp de peşte şi membre de felină. Ambele flanchează o plantă, ce a fost interpretată ca fiind un crin sau Pomul Vieţii. Crinul este un semn al venerării Maicii Domnului, pe când Pomul Vieţii apare în creștinism ca mijlocul paradisului şi reprezintă des simbolul Mântuitorului. În mitologie acest copac este situat în centrul lumii ca axis mundi. Crengile sale se înalţă spre cer, iar rădăcinile coboară adânc în ţărână, el devenind astfel o punte de legătură între cer, pământ şi lumea subterană. 

Bazilica construită în prima jumătate a sec.ui al XIII-lea, înainte de invazia mongolă, este redusă ca dimensiuni, făcând parte dintr-un grup de edificii scurte. Are un cor pătrat cu absidă poligonală ce a înlocuit-o în sec. al XV-lea pe cea semicirculară. Este flancată de absidiolele construite în partea de est a colateralelor. Din aceeaşi perioadă datează şi sacristia aflată pe latura sudică. Altarul baroc datează din 1776. 

Contact: Cheile sunt la d-l Daniel Lederer tel.: +40/269/544 325 Vurpăr, nr. 677.