Prima menţiune documentară a localităţii datează din 1357, în sec. acesta satul făcând parte din posesiunile greavilor din Alţâna, pentru ca spre sfărşitul veacului să aparţină Scaunului Nocrich. Azi, aparține administrativ de comuna Bârghiș. Numărân inițial 50 de familii, Pelișorul a avut mereu conflicte din cauza terenurilor cu un expansiv la acea vreme Biertan (oarecum vecină. În sec. XVII, sătenii din Pelișor nu avaeu voie să părăsească satul, fără a renunţa la întreaga lor proprietate. Spre sfârşitul sec. al XVIII-lea un incendiu a distrus o parte din satul ale cărui case erau construite încă preponderent din lemn. Biserica fortificată datează din sec. XV şi a fost construită ca o biserică sală, fără turn de vest, cu un cor format dintr-o singură travee pătrată şi portaluri pe laturile de vest şi sud. Cheile sunt la fam. Mild tel.: +40/269/254 045 – cu programare adresa: Pelișor, nr. 17 + ”mai multe detalii”: La exterior nava are două contraforturi la colţurile faţadei de vest, unul corespondent arcului triumfal pe latura sudică, iar corul are şase contraforturi. Nava este acoperită cu un planşeu, corul are o boltă în cruce şi absida o boltă cu penetratii. Pe latura de nord a navei sunt două ferestre, pe cea sudică trei, iar în cor sapte ferestre în arc frânt. Pe laturile de nord şi vest ale navei sunt construite balcoane de lemn. Probabil că odată cu ridicare bisericii se ridică şi zidurile curtinei ce urmează traseul promontoriului pe care este aşezat ansamblul, astfel încât la sud, nord şi vest traseul zidurilor este aproximativ liniar, pentru ca în est acesta să descrie un arc de cerc. La interior pe toate laturile se păstrează drumul de strajă prevăzut cu ambrazuri şi acoperit într-o singură apă. Incinta are două turnuri în colţurile de nord-vest şi sud-vest acoperite în pupitru şi un turn – clopotniţă de poartă pe latura sudică. Acesta are la parter o boltă în plin cintru, o hersă ce apără întrarea semicirculară şi la ultimul nivel o galerie de paiantă pe console de lemn. În sec. XVII se ridică o a doua incintă îngustă pe latura de vest. Zidurile acesteia au o înălţime de 10 metri, drum de strajă şi alternativ musarabii şi ambrazuri. Orga barocă amplasată în tribuna de vest datează din 1796, fiind mutată în 1998 în biserica evanghelică din Bucureşti.