Satul care și-a schimbat numele, Dacia, era mai degrabă cunoscută (până în 1931), ca Ștena, după numele în limba germană, Stein (Ste, Stin, Štîn în săseste). Aparține de comuna Jibert, iar numele se traduce prin ”Piatra”, de la denumirea în latină a așezării și cetății de aici – Lapis. Născut în negura timpului și atestat încă din zorii sec.ui XIV (1309), Dacia, a fost locuită mereu de sași și români, în proporție egală. Asta până în anii 1980-1990, când emigrarea în masă a sașilor, a schimbat demografia locului. Astăzi, în Dacia mai sunt sub 700 de suflete, în majoritate români și rromi Dacă ai ajuns în Dacia, ia-ți răgaz și vizitează biserica evanghelică fortificată, ridicată în sec. al XIII-lea. Refăcută aproape în întregime în secolele XVI şi XIX, biserica a primit în dar și un turn, ce se înalță semeț spre cer. + „mai multe detalii” În jurul anului 1500, navele laterale au fost demolate, iar arcadele ce legau navele au fost obturate, corul a fost refăcut cu închidere poligonală, adăugându-se un nivel fortificat, dotat cu găuri de tragere. Tot pentru scop defensiv, contraforturile au fost legate între ele cu arce. Nava bisericii a fost fortificată cu bolţi noi, inspirate de goticul târziu. Biserica a mai suferit modificări şi la jumătatea sec.ui XIX, când a fost demolat atunci nivelul superior al navei, fortificat, prelungiţi pereţii spre vest, şi a fost adoptat turnul cu patru nivele şi fleşa înaltă, care se poate admira şi astăzi de la distanţă. La interior, corul are încă strane renascentiste, de la 1526, purtând amprenta decorativă a atelierului sighişorean al lui Johannes Reichmut, dar şi piese din sec. al XIX-lea, având forme clasiciste sau neogotice: amvonul, orga şi altarul, ultimul realizat de Michael Wolf din Sighişoara (sculptor) şi Josef Lob din Viena (pictor). În jurul bisericii s-a dezvoltat, se pare că din veacul al XV-lea, o incintă de 6-8 m înălţime, de plan rectangular, flancată la colţuri de turnuri patrulatere acoperite de coifuri piramidale. Din ea a fost demolată, în secolele XIX-XX, partea sud-vestică.