Cătunul de odinioară Fetea (astăzi părăsit), atestat documentar în scris pentru prima oară în 1357, adăpostea pe vremuri, în pădurile dese ale Podișului Hârtibaciului – numit pe bună dreptate în prima ridicare topografică iozefină „Ținutul Pădurilor” / „Waldland” – , herghelia de cai a agnițenilor!
Tot aici, avea să ia naștere în perioada postbelică, într-un loc ferit de șoselele umblate, primul centru de rezistență anticomunistă din Transilvania. Din anul 2002, un monument ridicat într-un luminiș din pădure amintește de soarta celor executați – deseori fără proces – și a celor care au trecut prin experiența cruntă a „reeducării”, cum au fost ing. Aurel Ursu din Nou Săsesc și dr. Teofil Mija din Brateiu, (cei care au ridicat monumentul) între satele Ruja și Nou Săsesc.
Dincolo de istoria cunoscută, asumată sau nu , multe familii din Podișul Hârtibaciului păstrează povești din acele timpuri, care se sting odată cu seniorii.Abordăm sâmbătă, de la ora 11:00, la fața locului, reeducarea în România comunistă și puterea rezilienței printr-o lansare de carte: „Documentele reeducării” – vol. III, Editura Vicovia, 2023.
Autori: Mircea Stănescu și Vlad Mitric-Ciupe – în prezența dr. ist. Mircea Stănescu, istoric și arhivist la Biroul de Arhive Contemporane al Arhivelor Naționale ale României, președinte al Asociației Memoria și Istoria Comunismului.

Volumul face parte din „Trilogia Reeducării” și conține documente din Arhiva CNSAS (fostă a Securității), Arhivele Naționale Istorice Centrale și Arhiva Administrației Naționale a Penitenciarelor.