Nou Săsesc

Nou Săsesc Istoria satului (Noandref, în germană) datează din sec. al XIII-lea cînd în zonă au apărut primii sași. După surse orale primele așezări au fost undeva mai în amonte de cât așezarea actuală, loc numit Fântâna din piatră. Acolo au fost primii crescători de animale din sat. După surse scrise și construcții vechi, pământurile și pădurile au aparținut baronului maghiar Apafi, după care și denumirea maghiară a satului. După alte surse, satul s-a mutat pe actuala vatră după ce oști otomane au ars vechea așezare, unde ar fi existat chiar și biserică, fapt sugerat de povestea clopotelor din biserica evanghelică. Clopotul mare care a fost găsit în vechea vatră a satului, era atât de mare căci nu a putut fi transportat decât după topirea și turnarea în alte trei clopote, pe care le poți admira și astăzi în biserica evanghelică. Astfel după surse săsești biserica a fost reconstruită pe actualul amplasament (sus pe un deal la cca.100 metri deasupra satului) tocmai pentru a putea rezista mai mult împotriva cotropitorilor. Azi face parte din comuna Laslea. Ce poți vizita în Nou Săsesc: - Biserica ortodoxă - Biserica catolică - Pe apicultorul din sat, care este şi tâmplar, dl. Klusch: nr. 266; 0742146511, 0269428302; danielcif@yahoo.com + ”mai multe detalii”: Sașii au numit satul Neudorf, teorie contestată de cei care susțin că numele e nici mai mult, nici mai puțin decât traducerea în germană a numelui în latină al satului: NOUA VILLA). Până la plecarea masivă a sașilor, populația satului a fost întotdeauna preponderent săsească (cam 2/3). Azi, românii și rromii sunt preponderenți, primii fiind încă de la început stabiliți în partea de sud a satului. Populația actuală a satului nu depășește 300 de oameni. Aspectul satului s-a păstrat în mare parte, ceea ce îl face o atracție în sine.

Sitemap

© 2020 de WPI și Colinele Transilvaniei.

Creat cu Wix.com

  • Facebook
  • Instagram
  • YouTube

Acest site web a fost creat într-un proiect de colaborare între trei studenți ai Institutului Politehnic Worcester (https://www.wpi.edu/) și Colinele Transilvaniei