Cetatea Rupea

Deși nu pare de la distanță, cetatea e împărțită pe trei nivele, care îți pun la încercare condiția fizică, pentru a le cuceri și a vedea cu ochii tăi minunata panoramă din vârf. Numite simplu, „Cetatea de sus” (sec XIV), „Cetatea de mijloc” (cu două incinte de sec. XV) şi „Cetatea de jos” (sec. XVII) își trădează momentul diferit al construcției, prin tipul zidăriei, dar și al dispunerii arhitectonice, corespunzătoare tehnicilor de asediu ale vremii. Odată dotată chiar și cu pod ridicător, ceteatea mai păstrează azi doar turnurile cetății, denumite după tipul de utilitate pe care l-au avut de-a lungul vremii: · Turnul porții, Turnul Slujitorilor, Turnul Slăninii (numit inițial Turnul Nou), în Cetatea de jos · Turnul Ungrei, Turnul Pentagonal, Turnul Cercetașilor (dotat cu o poartă secretă), Turnul Capelei, Turnul Diecilor (care se presupune că adăpostea arhivele cetății), Turnul Gros și Turnul Pulverăriei, în Cetatea de mijloc Istoria cetății de la Rupea e marcată de rebeliunea elitei săsești împotriva regelui Carol I (Karoly) al Ungarie, în sec. XIV (1324), care au şi părăsit cetatea după invazia turcească din 1421. Din acel moment, cetatea a rămas în stăpânirea deplină a scaunului Rupea. În sec. al XVI-lea, cetatea era locuită permanent de câteva sute de saşi: aproximativ 100 de case de locuit populau cetatea, alături de depozite pentru provizii, arme și documente, spații administrative, capelă și casa preotului, loc pentru căruțe, o fântână (adâncă de 41 m, a cărei localizare este indicată și azi în interiorul cetății), dar și un loc de târg (în Cetatea de Jos, localitatea având în acea vreme statut de târg). Cetatea Rupea nu a fost niciodată cucerită sau jefuită, ci a fost părăsită treptat din prima jumătate a sec. al XVIII-lea, în noul context politic regional mai calm și după asigurarea politică garantată de către armata Imperiului Habsburgic. Legendele Cetații Rupea sunt o atracție în sine, căci sunt legate de marele conducător dac, Decebal. Deși nedovedită arheologic, legenda spune că aici și-ar fi curmat zilele, în cetatea dacică Rumidava, pe ruinele cărora s-ar fi construit cetatea Rupea. O altă legendă vorbește de obligația tinerilor căsătoriți din scaunul Rupei, să contribuie cu o piatră la construirea cetății, ea devenind, astfel parte din comunitate. Program de vizitare: 1 aprilie - 31 august: 09:00 - 20:00 1 septembrie – 31 martie: 09:00 - 17:00. Tarife: 10 lei – adulţi, 5 lei - copii Contact: +40 268 260555, +40 728 950 646 Limbi vorbite: română, engleză Descoperă în Rupea - Biserica evanghelică-luterană, ascunsă printre clădiri moderne, din centrul orașului, poartă hramul Sf. Iacob și datează din sec. XIV. Vei regăsi în interiorul ei părți de pictură murale în calcar, elemente de inspirație gotică, romanică, strane de sec. XVII-XVIII, dar și o lespede funerară conservată în sacristie, care sugerează posibilitatea existenţei unei necropole a juzilor scăunali şi a altor notabilităţi locale - Ziua dedicată cetății în cadrul Săptămânii Haferland – luna iulie - Muzeul Etnografic George Cernea, cu obiecte ce ilustrează ocupaţii tradiţionale ale locuitorilor din zonă, precum şi obiceiurile acestora (olărit, sărbătoarea coroanei, pescuitul, nunta, interior românesc, interior săsesc, băcănia). Strada Republicii 191, Rupea 505500 etnobrasov.ro +40 268 260 790 Coordonate: latitudine 46° 2' 15.17", longitudine 25° 8' 58.59" - Muzeul Etnografic Vasile Borcoman http://www.facebook.com/#!/muzeuletnografic.vasileborcomanrupea Coordonate: latitudine 46° 2' 19.03", longitudine 25° 13' 17.83" - Festivalul Cetăților – luna iulie-august - http://rupeaturistica.ro/evenimente/ - Balul Feciorilor din a doua zi de Crăciun, dedicat tinerilor necăsătoriți, unde accesul se face doar pe baza de invitație - Balul Portului Popular (luna februarie) e organizat prin simetrie cu „Balul feciorilor” - la acest bal protagoniştii sunt persoanele căsătorite, îmbrăcate în portul popular specific zonei de baştină sau etnie. Balul vrea să reînvie atmosfera vechilor petreceri în costum popular care aveau loc în Rupea. - Festivalul coral de colinde – luna decembrie - Obiceiul colindatului în ajun și în ziua de Crăciun - Serbarea câmpenească de Rusalii, ,,La Rond” în „Pădurea lui Grigorie” (Gigoriwald) din afara oraşului Rupea - Târgurile de animale, specifice întregii zone a vechiului scaun Rupea şi de certă tradiţie medievală. La Rupea sunt stabilite în 7 ianuarie, 7 martie, 22 iulie şi 7 octombrie.

Sitemap

© 2020 de WPI și Colinele Transilvaniei.

Creat cu Wix.com

  • Facebook
  • Instagram
  • YouTube

Acest site web a fost creat într-un proiect de colaborare între trei studenți ai Institutului Politehnic Worcester (https://www.wpi.edu/) și Colinele Transilvaniei